Gandire critica

Cred ca am ajuns intr-un punct in care suntem capabili sa ne evaluam munca. Vorbesc atat din punct de vedere al echipei, cat si individual. Am trecut de-a lungul timpului prin mai multe campanii, ne bazam pe experienta Olimpiadelor de anul trecut, a preselectiilor de anul asta si nu numai. E foarte important pentru noi sa credem in ceea ce vom prezenta pe scena. Asta e pe de-o parte bine, dar pe de alta parte ne pune piedici pentru ca tindem sa fim prea critici. Analizam fiecare mica idee si o trecem prin tot felul de teste: se potriveste cu ce avem pana acum? e suficient de creativa? nu ne abatem de la strategie? and so on...

Astiazi am avut un moment in care ne-am oprit din gandit si am reevaluat ce realizasem deja. Ne-am dat seama ca nu era o campanie demna de un premiu. Desi nu era gata stiam ca nu e ceva cu care sa ne mandrim foarte tare. Asa ca am stat vreo 10 minute, am privit in gol intr-o atmosfera destul de incarcata dupa care am inceput sa cautam, solutii. Si am gasit :) Am ramas doar 3 dintre noi la masa si-am inceput sa vorbim una peste alta, sa ne completam, sa venim cu mici idei care urmau sa dea culoare campaniei noastre. Am plecat spre casa mai vesele decat veniseram :)

Nu mai e mult pana la prezentarile finale si incepem sa avem emotii. Ne gandim la ce vom spune, dar si la cum vom spune. De fiecare data cand facem propuneri pentru cum ar trebui sa "imbracam" prezentarea ne amintim de sfaturile lui Razvan si ale lui Andrei de la sesiunea de tutoriat. E pacat ca nu vom ajunge la a doua sesiune, dar drumul pana in Bucuresti e mult prea lung si trebuie sa profitam de timpul ramas pentru a ne consolida campania.

Carina