vineri, 9 noiembrie 2007

Parasita...

Stim cu totii ca Ale este plecata in Suedia si o vom revedea abia la inceputul anului viitor. And yes, we miss her.

De doua saptamani m-au parasit si celelate membre TeaM`Saga: Carina & Paula, care si-au stabilit domiciliul temporar la Bucuresti. Ce fac ele acolo? Muncesc din greu, viziteaza, se delecteaza cu activitati culturale gen teatru, concerte... nu au timp sa vorbeasca cu mine la telefon :(

Iar eu, parasita, ma zbat cu deadline-urile. Nu-mi da nimeni o radiera sa le sterg?

Adeline

duminică, 7 octombrie 2007

Ale (tot) in Suedia



Ale reprezinta Romania in Suedia :)

duminică, 30 septembrie 2007

Derapaj creativ




Rezolvarea briefului de preselectie pt. McCann Creative Mentorship


SlideShare Link


By Paula & Carina

sâmbătă, 29 septembrie 2007

Suntem harnicutze :)

Ziceam de curand ca n-am stat degeaba in timpul verii. Acum venim cu detalii: Paula, Ade si eu am decis sa participam la PR Award la sectiunea Junior. Am terminat deja proiectul, trebuie doar sa-l trimitem. Nu stim ce va iesi, dar n-avem nimic de pierdut :P Asa ca ne vedem la Saptamana PR-ului Romanesc... Totodata, Paula si eu trebuie sa ne terminam "practica" la Radio 21 - un proiect scris. Ale si Ade si-au facut proiectul pe cand noi credeam inca ca vom pleca in Bucuresti. Acum recuperam :)

joi, 27 septembrie 2007

Recrutam :)

Desi nu am mai scris nimic pe blogul echipei, nu stam degeaba. Suntem implicate in diverse proiecte, unele in echipa, altele individuale. In acest moment TeaM'Saga a ramas cu patru membri: Alexandra, care de ceva timp tremura de frig in Suedia :), Adelina, Paula si eu, care tremuram de invidie ca nu suntem si noi in Suedia :P
Desi am ramas doar patru, ne dorim in continuare o noua runda de Olimpiadele Comunicarii (probabil ultima), asta in cazul in care organizatorii nu vor programa concursul prea tarziu. Suntem in ultimul an la facultate ceea ce inseamna ca lunile aprilie-mai vor fi oricum foarte incarcate. Speram ca domnul Dehelean si domnul Balaci vor tine cont si de studentii aflati in situatia noastra.
Presupun ca regulile de participare la Olimpiade nu se vor schimba foarte mult si nu vom putea participa doar noi 4. Deci avem nevoie de un coleg de echipa. Sau colega :) Daca exista doritori (de preferat din Timisoara) primim CV-uri si scrisori de intentie pe adresa... Glumesc :) Daca cineva doreste sa ni se alature in cursa pt o medalie olimpica poate lasa un comment aici si mai departe vedem noi :)
O sa revenim foarte curand cu detalii despre celelalte activitati ale noastre din timpul verii...
Carina

vineri, 17 august 2007

Alexandra, pe meleaguri scandinave


Ei bine, una bucata TeaM'Saga a plecat cu bursa in Suedia. Sper ca a ajuns in sfarsit in Suedia. E plecata de marti si zicea ca drumul va dura 3 zile, deci ar fi cazu' sa fi ajuns deja. Se intoarce peste cateva luni, chiar la timp pentru o noua runda de Olimpiade ;) Pana atunci asteptam blogul pe care l-a promis. Sper sa nu uite, ca de... noptile sunt lungi in perioada asta in Suedia ;))

miercuri, 8 august 2007

Avem clipul!!!


Am primit clipuletul de prezentare. Multumim Marius Balaci!

marți, 7 august 2007

Mai avem un singur dor...

De ceva timp tot incercam sa facem rost de clipuletul cu prezentarea noastra de la Olimpiadele Comunicarii, cel de la premiere, dar inca n-am reusit. Am observat ca pe Youtube sunt puse toate clipurile echipelor ce au obtinut un premiu (chiar si cel al Inst.com de la Comunicare institutionala care, asemenea noua, au premiu special) mai putin cel al Team’Saga.

Suntem sigure ca nu e ceva premeditat, dar noi ne dorim mult clipul. De aceea am luat pe rand legatura cu 2 dintre organizatori, Dragos Tuta si Marius Balaci, dar inca (dupa 2 luni) nu am primit raspuns. Probabil se bucura inca de binemeritata vacanta. No problem, dar speram sa nu uite de noi si sa ne primim clipuletul dupa care tanjim atat :)

sâmbătă, 4 august 2007

Radio 21 - adio, dar raman cu tine...

In urma cu cateva saptamani spuneam ca astept cu nerabdare sa incep stagiul de practica de la Radio 21 in Bucuresti. Luni, 6 august urma sa fie prima zi... Totul era aranjat. Cei de la 21 ne-au anuntat ca au gasit 2 locuri in camin pentru noi pana prin 20 septembrie, deci problema cea mai mare - cazarea - era rezolvata.

Dar...surprize, surprize! Cu aproximativ o saptamana inainte de plecarea spre Bucuresti am primit un mail prin care eram anuntate ca in timpul verii nu este prea multa activitate la Radio 21 si ca ar fi de preferat sa mergem din toamna, sigur, daca avem cazare... Daca nu, ar fi mai bine sa desfasuram activitatea in Timisoara, la postul local, care are mai mare nevoie de noi...

Sincer, eu nu mai inteleg nimic... Oare cei de la 21 nu stiau daca au sau nu ceva de lucru de oferit celor pe care ii cheama in practica? De ce s-au mai agitat sa ne gaseasca un loc de cazare? De ce nu ne-au zis de la inceput sa ramanem in Timisoara? Cand am aflat ca am obtinut acest premiu la Olimpiadele Comunicarii primul lucru pe care l-am intrebat a fost daca oferta e pentru Bucuresti sau Timisoara... Ni s-a raspuns ca e de preferat Bucuresti, dar daca nu se poate altfel, putem ramane in Tm. Cum Ade lucreaza, iar Ale urmeaza sa plece cu bursa in Suedia in curand, fetele au decis sa ramana in Tm. Neavand altceva mai bun de facut pe durata verii, Paula si cu mine am hotarat sa mergem in Bucuresti. Ne gandeam ca avem mai multe de invatat acolo, la "sediul central". Stiam ca nu ne va fi usor, mai ales ca nu aveam unde sa locuim. De aceea cand am aflat ca s-a rezolvat problema cu cazarea am fost in al 9-lea cer. Acum, dezamagirea e cu atat mai mare.

Vom merge la Radio 21 Timisoara si vom incerca sa invatam cat mai multe; suntem fericite ca avem ocazia asta, dar nu putem sa nu ne gandim la cum ar fi fost in Bucuresti. Privind partea plina a paharului, acum avem mai mult timp pentru noi, sa profitam de ultimele luni de vacanta inainte de inceperea unui nou an universitar.

Cu forte proaspete, TeaM'Saga va reveni pe scena de la Olimpiadele Comunicarii anul viitor. Pana atunci, vacanta placuta! :)

Carina

joi, 19 iulie 2007

Radio 21

Mai sunt doar cateva zile pana plecam (din nou) spre Bucuresti. Ne asteapta 2 luni de practica la radio 21, premiul special obtinut la Olimpiade. Abia astept :)

duminică, 3 iunie 2007

Va invitam la Coke Live

Munca la brieful acordat de Coca-Cola a luat sfarsit. Ne-a placut f mult provocarea de a ne gandi la metode cat mai neconventionale de promovare a festivalului.
De asemenea, cautand idei pt campanie, unele dintre noi, mai nestiutiutoare in de-ale muzicii rock (printre care ma numar si eu :) ) ne-am familiarizat cu stilul unora dintre formatiile invitate (The Rasmus, Prodigy, Incubus) si am descoperit ca pe alocuri chiar ne place muzica lor.

Dar experienta nu ar fi completa daca nu am participa la Coke Live. Ne dorim f mult sa mergem....pacat ca festivalul se desfasoare intre 22 - 24 iunie, adica exact in toiul sesiunii. Totusi speram ca nu vom avea niciun examen in perioada aceea.
Pe aceasta cale va invitam si pe voi la festival...se anuta a fi o experienta foarte faina.

Paula

sâmbătă, 2 iunie 2007

Efectele secundare ale Olimpiadelor....mai curand decat ne asteptam

Acum cateva ore am ajuns acasa....foarte obosite si in acelasi timp naucite de efectul pe care l-au avut Olimpiadele asupra planurilor noastre pt la vara. :)
Partea cu oboseala se trage de la party-ul de azi noapte la care ne-am simtit foarte bine si de la care cu greu am plecat...trenul il aveam abia la 5:47 :).
Iar nauceala...am castigat ca premiu special 2 luni de practica platita la Radio 21..lucru care nu corespundea cu niciun scenariu pe care sa-l fi facut noi inainte de premiere.
Acum ne punem intrebari despre perioada in care vom pleca...unde vom locui...cum sunt chiriile prin Bucuresti sau oare am putea sta in camin...probleme care nici nu ne treceau prin minte acum 24 de ore.
Se pare ca numele echipei e incarcat cu mai multa semnificatie decat banuiam noi. E greu de anticipat ce va urma, dar e clar ca pt noi Olimpiadele au reprezentat inceputul unei adevarate saga.

Paula

marți, 29 mai 2007

You gotta see this ;)




Nu trebuie sa treci pe lumea cealalta ca sa asculti muzica buna. Mai bine vino la Coke live festival.

This is how we`ve seen it. :)

Adelina

Gata!

A trecut si ziua cea mare, ziua prezentarilor finale la proba de relatii publice. Ziua a inceput pentru noi la ora 4:30 si dupa un drum de 8 ore cu trenul am ajuns la Bucuresti agitate, in intarziere si mai ales pline de emotii. Am intrat in sala dupa prima prezentare si ne-am asteptat cuminti randul.

In timpul pauzei am pregatit recuzita pt. momentul "guerilla" si l-am stresat pe Bogdan (ajutorul de la laptop) pana ne-am convins ca "da, clipul viral functioneaza" :) (Multumim Bogdan!)

Ne-a venit randul (mai curand decat credeam) si Ade a inceput prezentarea. Cred ca totul a decurs bine, chiar daca la un moment dat ni s-a blocat prezentarea. Noi credeam ca nu va porni clipul viral :)) Nu doar ca a pornit, dar nu mai voia sa se opreasca! S-a blocat la ultima imagine si cu greu a reusit Laura sa treaca la slide-ul urmator.

Am incheiat prezentarea si am inceput sa ne punem intrebari una alteia: "Oare cum a iesit?"... "Era prea tare muzica la inceput?"... "Pacat ca nu s-a auzit Prodigy mai tare la guerilla..." ... "Ce s-a intamplat cu viralul?"... "Oare le-a placut?"... si tot asa (Intrebarile au continuat si pe parcursul celor 8 ore - care au parut secole - de la intoarcerea spre Timisoara)

Cand s-au terminat toate prezentarile ne-am strans lucrurile si ne-am pregatit de plecare... Si chiar voiam sa plecam, dar ne-am intalnit cu Andreea si Alina (din echipa de organizare a Olimpiadelor) si ne-am pus pe povestit despre Coke Live, despre una, despre alta si am ramas ultimele pe la Casa Poporului. Nicio problema, trenul pleca abia la 21:45 . . . timp era :)

Pana la urma am plecat si noi, dar ne-am dat seama ca doar Ade avea mapa si voiam si noi. Ale a gasit una pe o masa, iar Paula si cu mine am inceput sa ne plangem ca vrem si noi. Pe mine m-a auzit o fata care tocmai iesea din Casa Poporului si mi-a dat mapa ei. Nu stiu cine e - probabil face parte dintr-o alta echipa finalista la PR - dar ii multumesc mult...

Acum asteptam ziua de vineri...

Carina

duminică, 27 mai 2007

5 fete si un calculator...

In sfarsit am trimis prezentarea finala! La 13:59 am reusit sa inghesuim ppt-ul in gmail si sa-l trimitem spre organizatori, dupa o ora si jumatate de truda. Pe la 12:30 ne-am pregatit sa trimitem prezentarea, dar in ultimul moment ne-am dat seama k nu incapea pe yahoo... agitatie mare...fiecare se manifesta in felul sau. Intr-un final am reusit sa trimitem de pe gmail.
Urmatorul "pas" il facem cu trenul. Maine la 6:00 pornim (din nou) spre Bucuresti: 533 km, mai mult de 7 ore...
Bafta maine finalistilor la Comunicare politica si celor de la Relatii publice (inclusiv noua!)

Carina

sâmbătă, 26 mai 2007

Am revenit!

Daca ne duceati dorul ( si stiu ca v-am lipsit), iata ca ne-am intors! Absenta noastra e motivata. In urma cu 2 saptamani am primit brieful si am aflat pt. cine urma sa lucram (Coca-Cola) si de atunci doar la Coke Live Festival ne este gandul ...
Ma intreb care va fi senzatia peste 2 zile, dupa ce vom fi prezentat campania. Cred ca va fi la fel de ciudat ca atunci cand, dupa ce am prezentat campania "Instinctiv Sanatos" in fata juriului de la preselectii, nu mai trebuia sa ne concentram asupra lui Speedy Cica. Noi continuam totusi sa ne intrebam care e cea mai buna metoda de a transmite mesajul "Educa-ti instinctele" catre publicul tinta, desi eram deja in finala. Probabil ca la fel vom proceda si acum: vom continua sa ne gandim la acest festival si dupa ce se va termina :)

Totusi, nu vom avea mult timp de stat pe ganduri dupa finala Olimpiadelor pt. ca de dupa colt pandeste sesiunea :(
Bafta celor care au deja examene!

Carina

luni, 14 mai 2007

Au trecut si conferintele, am primit si "tema" pt. finala ... acum nu ne ramane altceva de facut decat sa muncim. Va vom tine la curent de indata ce timpul ne va permite.

C'yaz :)

miercuri, 25 aprilie 2007

Dragi conferinte :)

Tocmai am citit programul coferintelor. Super! De abia astept sa iau parte la ele.
Am participat si anul trecut la conferintele Olimpiadelor si a fost o exepreinta decisiva pentru mine. Eram in anul I la facultate...nu prea stiam in aceea vreme cu ce se mananca advertising-ul, PR-ul, dar ce stiam sigur era ca voiam sa invat. Iar conferintele au reprezentat momentul propice.

Am descoperit Olimpiadele intamplator...navigand fara tinta intr-o noapte pe net. Mi-am zis ca ar fi o idee buna sa particip la advertisng...si ca n-ar trebui sa fie prea greu sa-i convingem pe scandinavi sa treaca pe la noi. :)

Am muncit cu echipa mea la modul cel mai serios pt rezolvarea temei. Dar nu ne-am calificat. Si uitandu-ma in urma nu e de mirare. Nu cunosteam cateva reguli de baza ale advertising-ului. De exemplu, ca aveam nevoie de un insight... sau ca ar fi fost o idee buna ca spotul tv sa trasmita un mesaj...da, unul singur si nu o descriere pe scurt a litoralului romanesc. :)
Toate acestea si multe altele le-am invatat la conferinte. Si ceea ce mi se pare important e ca nimeni n-a venit sa ne spuna direct...faceti asa. Pur si simplu in urma lor am inteles ce se astepta de la noi...participantii la Olimpiadele Comunicarii, ce presupune cu adevarat o campanie de advertising sau PR.

Acestea sunt motivele pt care astept cu nerabdare conferintelei acestei editii. Deci, chiar daca inca nu a fost lansat formularul de inscriere....count me in...cu siguranta voi participa. :)
Aici puteti gasi mai multe informatii despre conferinte:
http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/conferinte.html

P.S. Ade, din pacate am vazut ca Naumovici nu participa anul asta... deci nu vei avea ocazia sa-i spui cat de mult ti-a placut ideea cu mielul volant… ;)

Paula

marți, 24 aprilie 2007

Care dintre ei o fi banatean?...this is the question :)

Cand eram pe punctul de a iesi de la interviu cineva din juriu a grait asa: “fain…fain”. Nu stiu despre cine este vorba...eram deja cu spatele si ma intreptam spre usa. Dar sunt curioasa. Oare se trage vreun membru al juriului nostru din Banat? :) Sau cuvantul in cauza se foloseste prin mai multe parti ale tarii, caz in care....this isn’t the question any more.

Paula

duminică, 22 aprilie 2007

रेंत्रेगीरेया एचिपी meaning Reintregirea echipei ;)

Jap jap. Inca o zi de munca. (yeah, we work on sundays too, PR never rests ;) Ajung acasa, pregatesc cele necesare pentru vestita mea tocanita de soia cu legume si ma pregatesc sa ma joc putin cu tag-urile. Descopar cu incomensurabila satisfactie ca si-au facut aparitia pe blog si oitele ratacite :D
In sfarsit nu mai trebuie sa scriu in numele tuturor (imi place sa cred ca sunt un rau necesar :P) si pot da frau liber dracusorilor din mine.

Pentru moment, dat fiind ca sunt genul de om care crede in somn, va souhaitez "Noapte de vis".

I, here by, sign the above,

zAdeline

Noi si interviul! :)

Ce senzatie faina e de fiecare data cand treci de un obstacol, cand reusesti sa rezolvi o problema, cand in sfarsit ai linistea ca totul s-a terminat…cu bine. Asa si noi acum, dupa aflarea rezultatului.

Dar ce de emotii aveam inaintea interviului…si ce de intrebari ne tot treceau prin cap: oare cum vor reactiona la poze? Oare vor deschide cutia de “bomboane”? Si daca n-o vor deschide? Dar oare vor aprecia? Si cate si mai cate astfel de intrebari…si tot in asteptarea marelui moment ne mai dadeam coate intrebandu-ne: echipa aia de unde o fi? Oare ce fel de materiale au? Si asa ne-am petrecut noi timpul asteptand sa fim chemate la interviu…

Si iata c-a venit si el (momentul interviului)…cu mari emotii am pasit in camera plina de scaune si cu 8 ochi atintiti spre noi…eu si Ale tineam de afis…afis ce parca se transformase in valurile marii de la tremuratul mainilor noastre provocat de emotii…in partea de sus de care tineam eu se si incretise putin :).

Terminasem prezentarea si asteptam intrebari…consideram c-ar fi un semn bun…dar mare ne-a fost usurarea cand ni s-a spus ca nu e cazul sa ni se puna intrebari deoarece a fost o prezentare buna…si iesim fericite din sala…topaim si fugim pe coridor cand, dintr-o data, auzim un “zbainggg”…era capul Paulei lipit de un perete…nu stiu ce cauta peretele ala acolo…sau ce caula Paula in el…dar deh…ce face fericirea din om… :) Si cum nu se putea sa ramanem la stadiul de “fericire”, au urmat alte si alte intrebari…chiar le-a placut? Oare prin “a fost o prezentare buna” s-a vrut doar o calmare a noastra?...o liniste sufleteasca?:) sau chiar era o remarca “pe bune”? Aaa…iar acel “fain” de la sfarsit avea oare acea incarcatura la care speram noi?...

Nu cred ca are rost sa mai mentionez ca pe drumul de intoarcere toate aceste intrebari se repetau la nesfarsit…bietul nenea (nimerisem cu un domn in compartiment)…cred ca i-am facut capul calendar...: ”Avem sanse sa ne calificam? Avem… Mda… Mi-a placut cum au reactionat la struguri…Dah…si la Speedy Cica… Da.. si junk SPA-ul mi s-a parut ca a atras atentia…Asa-i… Of, dar am uitat de comunicarea virala…Dah…fir-ar… Si de imn… OFFF… Dar era in formular… Mda… Si totusi cred ca avem sanse sa ne calificam. Voi ce credeti? DAAA! (speram!)”...si cam asa l-am determinat pe saracu’ om sa se mute pentru o vreme din compartimentul nostru… dar ce dragut a fost cand ajunsese trenul in gara (si el cobora tot in Timisoara): “Va doresc sa va calificati si mult succes!” :) …ce sa mai zica omu’?!

Si ce sa mai zicem noi… ca am ramas toate fara cuvinte la aflarea vestii ca suntem in finala… no comment! :) :) :) :) :)

Laura




After the interview

La ieşirea din sală am cam făcut gălăgie...Eram bucuroase că nu ne-am bâlbâit (prea mult), că ne-am încadrat în tmip şi că juriul a avut reacţii pozitive. A fost un interviu fain! M-am simţit mândră că am prezentat bine campania în care am investit idei, energie şi emoţii.
Ne-am dorit mult să câştigăm şi timpul dinaintea aflării rezultatelor a trecut destul de greu, chiar mai greu decât parcurgerea distanţei de 533 km cu trenul.
Acum mă gândesc la variante de cazare, clienţi pentru finală, oamenii cu care voi interacţiona pe Tărâmul Olimpiadelor Comunicarii, muncă şi distracţie alături de fete şi la multe altele.
Sunt bucuroasă că particip la OC!!!

Ale

Interviul

Până să ne aşezăm în faţa juriului Carina ne-a şi prezentat şi apoi Laura a început să vorbească. Emoţiile parcă îmi mai trecuseră, deşi simţeam că îmi cam tremură picioarele şi planşa pe care o ţineam în mână vibra puţin. După prima mea intervenţie şi încurajată de reacţiile celor din juriu a fost mult mai bine. La următoarea intervenţie m-am descurcat şi mai bine şi cred că dacă am mai fi stat alături de cei patru membri ai juriului pentru o vreme aş fi fost şi mai relxată.

Ale

Arde tzara…nu a noastra


Se pare ca de fiecare data cand mergem la Bucuresti fortele naturii tin sa se faca remarcate: anul trecut prin inundatii, iar acum prin foc. Ade zicea ca ar trebui sa sune cineva in Iugoslavia sa-i informeze ca le este padurea in flacari. :) Tin s-o anunt ca probabil cineva a facut-o...pt ca am vazut ieri la stiri un reportaj pe tema asta.
Am avut parte de apa, foc…..ce ne este pregatit pt urmatoarea deplasare? Vant poate...? ;)

Paula

Before the interview

Ideea fetelor de a pleca joi seara spre Bucureşti a fost o provocare pentru mine. Am acceptat rapid propunerea gândindu-mă că ne vom distra în tren şi starea noastră de spirit ne va ajuta să facem o prezentare bună. M-am gândit că oricum voi avea şi Red Bull la mine, just in case...dar a rămas în bag până când am ajuns acasă. Am vorbit mult în tren, am adormit în poziţii foarte dubioase, am visat că vom primi un feedback din partea juriului şi m-am trezit cu şi mai mari emoţii...

În Herăstrău mi-au plăcut lalele mov. Timpul petrecut în parc a fost destul de scurt şi de acolo am plecat spre locaţia Olimpiadelor Comunicarii. Le-am stresat pe fete cu întrebarea :,,Mai e mult?". Ele mi-au ironizat atât abilităţile de pieton, cât şi cele de şofer, dar nu m-am supărat pentru că îmi sunt dragi.

Ta-ra-ram...când am văzut săgeţile spre clădirea Olimpiadelor Comunicarii am devenit mai tăcută şi mi-am spus că vom reuşi!

Ne-am înregistrat şi după aceea m-am gândit cu care din hainele aduse să mă îmbrac (normal că aveam două variante):) Accesorizată cum îmi şade bine uitându-mă în oglindă aproape că îmi venea să spun ,,Somebody stop me!!!" Între timp m-am gândit la ceea ce am de spus şi în mintea mea s-a derulat de câteva ori prezentarea noastră.
Nu a trebuit să ne cheme fetele din organizare la interviu pentru că noi eram deja acolo, în faţa holului, pregătite şi zâmbitoare.

Ale

Post-ul mult aşteptat...



Sunt foarte multe lucruri de spus despre perioada în care am lucrat pentru Campania noastră Instinctiv Sănătos... În această perioadă le-am cunoscut mai bine pe fete, am învăţat de la ele, am mâncat multă îngheţată McFlurry şi am realizat împreună o campanie care a fost apreciată. Am lucrat cu entuziasm în toată această perioadă. Olimpiadele Comunicarii ne-au ocupat o mare parte a timpului, dar nu îmi pare rău deloc... E frumos să fi în finala Olimpiadelor Comunicarii şi cu cât interviul se apropia mai tare mi-am dorit asta mai mult! Vreau să le mulţumesc mamei, verişorilor mei (Cătă şi Andra) şi lui Vlad, care m-au încurajat şi nu s-au supărat că nu mă întâlnesc cu ei.:)

P.S.: Fetelor, voi fi mai punctuală la întâlnirile viitoare!
Ale

Multe s-au scris despre mine pe blogul asta :)

Ar fi vremea sa postez si eu ceva. Inca sunt sub efectul vestii ca am trecut in finala….ce-i drept nu-mi mai dau cu capul de pereti cum am facut-o de fericire cand am iesit de la interviu. Sa nu credeti ca asa ma manifest eu de obicei. Pur si simplu eram entuziasmata de reactia juriului si de felul in care a decurs prezentarea….am iesit alergand si un perete mi s-a ivit in cale. :)
Dar cu juriul a fost mult mai simplu decat cu tata. Astazi i-am aratat campania. Dupa o lecturare rapida a ajuns la concluzia ca nu este completa, ca “Junk Spa” precis este un termen consacrat din PR pe care el n-are nicio vina ca nu-l cunoste si ca in 10 minute nici medicul nu poate pune un diagnostic, deci cum e posibil ca interviul sa fi durat doar atat. Ehh…..e inginer…se bucura in felul lui ca am trecut in finala. :)

Paula

sâmbătă, 21 aprilie 2007

Suntem in finala!

Ei bine, emotiile au luat sfarsit...pt moment! Suntem in finala cu un super punctaj. Stiam eu ca juriul nu-i va rezista lui Speedy. Felicitari celorlalti finalisti si participanti. Ne vedem la conferinte si traininguri.

Carina

Emotii...

Peste cateva ore sau chiar minute vom afla daca suntem sau nu in finala Olimpiadelor Comunicarii... Fiecare asteapta rezultatele in felul sau: Ade doarme, Paula se fatzaie, Laura umbla, Ale se plimba, iar eu stresez oamenii de pe group-ul Olimpiadele Comunicarii :)
E clar ca in acest moment un mesaj din partea lui Marius Balaci e cel mai asteptat...
In horoscopul Paulei scrie ca se poate baza pe un capricorn zilele astea. Asa a ajuns ea la concluzia ca Balaci nu e capricorn pt. ca nu da niciun semn de viata! :) Dar nici eu nu ma pot baza pe Paula. Nici pe Laura. Nici pe Alexandra. De o saptamana ma rog de ele sa scrie ceva pe blog. Pe blogul echipei! Noroc cu Adelina.


Carina

Jurnal de calatorie III (Carina)

20.04.2007, ora 15:35
Tocmai am plecat din Bucuresti. Avem sperante mari ca vom intra in finala. Desi am omis cateva elemente din prezentare (comunicarea virala, imnul campaniei) suntem multumite. Speedy Cicã a facut o impresie buna, iar JUNK SPA - ul a facut senzatie :)
Acum jucam repriza de intoarcere acasa, dar am modificat echipele: Ade&Paula - eu&Ale. De data asta o avem si pe Laura ca supraveghetoare. Sunt tare! Iar am castigat. E clar. Paula e veriga slaba. Eu castig in orice formula, ea pierde fara masura!

.....................................................................................................................................................................

Mai avem 1h pana in TM. Faceam o trecere in revista a evenimentelor din ultimele 24 de ore: 1066 km, un interviu in fata unui juriu format din personalitati de top din PR-ul romanesc, multe ore nedormite, tren, emotii, rasete, iar tren, iar emotii, iar rasete. De tren scapam peste o ora, dar emotiile continua pana maine cand se afla finalistii. GO TeaM'Saga!

Jurnal de calatorie II (Carina)

20.04.2007 12:03
Suntem in Bucuresti, asteptam sa intram la interviu. Pana acum am fost in Herastrau si am repetat prezentarea. Stiti "lanul de lalele" de la intrarea in parc? Ei bine, Adelina are unu acasa. E adevarat ca n-are coloana aia, dar cand o sa fie mare o sa cumpere Coloana infinitului si o s-o puna in gradina.
Ma intreb daca "speech-ul" nostru in fata juriului va semana cat de cat cu cel din fata lacului. Ma intreb daca ar fi bine sau nu.

Jurnal de calatorie (Carina)

19.04.2007, 22:45 Timisoara, Gara de Nord
Tocmai am plecat. Trenul si-a luat avant si a pornit spre Bucuresti. Mai putin (vreo 8-9 ore) si ajungem.

Am inceput sa jucam carti (+). Eu si Ade versus Paula si Ale. Laura e la Bucuresti deja. Pacat. Ar fi putut juriza partida. Prima tentativa de a trisa: Alexandra. Si ma acuza pe mine... Cine zice ala e! Bravo!!!! Prima repriza castigata de...de...super echipa Ade&Carina.
Si cred ca stie tot trenul pt. ca tocmai am oprit pt. prima data - Lugoj.

........................................................................................................................................................................
Acum e ora 00:00. Pt noi e revelionul. N-avem sampanie, dar vom cumpara sa sarbatorim intrarea in finala OC.
Am ajuns la sectiunea "Amintiri din copilarie".
Capitole:
* 4 la gramatica (Paula)
* fantezii cu mobila (Adelina & me)
* despre Dana care nu-i Alina (Alexandra)
* iubiri din gradinita (all)
* barfe (all)

.........................................................................................................................................................................

Trecem pe langa Dunare. Anul trecut, cand mergeam spre Olimpiadele Comunicarii, Dunarea era mare dupa inundatii. Multe s-au schimbat de atunci, mai putin gandurile Paulei :)

...........................................................................................................................................................................

Murim de cald si de somn. Ade, totusi, doarme. Nu stiu cum reuseste. Eu m-am tot contorsionat pana am gasit o pozitie, dar somnul doarme.

Citate cerebrale

Alexandra: "La noi in compartiment miroase a furaje."
Paula: "Carina are norocul prostului, iar eu am ghinionul desteptului."
Adelina: "Eu cand risc, merg la sigur."
Carina: "Vidul din capul Paulei este greu."
Paula: "Nu-mi amintesc sa fi uitat."
Alexandra: "M-ati lasat sa dorm sa nu mi se vada genialitatea."

Paula vs Adelina:

Paula: "Ade, piciorul tau nu mai e ca pe vremuri, nu mai stau bine pe el."
Adelina: "Bine Paulo, scuze ca nu am trepied."

Posted by zAdeline

Despre Paula




Ea este Paula. Paula este cam lenesa. Paula este fata de a plecat pe maidan in cautare de idei. Paula a fost pentru noi obiect de studiu pe durata a 24 de ore. Ia-ta ce am descoperit in episodul:
Despre Paula
  • anul trecut a vazut inundatii
  • este curioasa cum arata baia din tren
  • ii da beep-uri Suzanei care anul trecut i-a reprosat ca nu a anuntat-o de plecare
  • a visat ca am fi intarziat la preselectii si am fost descalificate
  • se gandeste mult timp la ceva
  • vrea sa zica ca a trecut in finala, dar, surpriza! nu va putea daca nu trecem
  • zice ca nimic nu este imposibil... Omul a ajuns pe Luna, deci si Adelina si-ar putea intinde parul
  • repeta intr-una ca intre Timisoara si Bucuresti sunt 533 km
  • face freestyle cu bratara cu magneti a Adelinei => influente Simplu?
  • e mandra ca nu a uitat plansa

Concluzia Adelinei este ca Paula este paranoia.
Concluzia Carinei este ca Paula se grabeste sa faca interpretari gresite.

Posted by zAdeline



joi, 19 aprilie 2007

Cand norii plang... oceanul rade.

La doi metri de mine zace un Guinness World Records 2005. Cam expirat, as zice eu. Si noi ne-am gandit la ceva demn de Cartea Recordurilor. Nu spun ce, sa nu vreti si voi pe urma. :P)
Un alt titlu interesant: PR Trend. Las', cu trendurile ne stim deja. Ne lovim in schimb de realitatea costului comunicarii. In perioada pregatirii noastre acerbe pentru "Olimpice" am reusit sa consum un credit frumusel pentru a fi in contact (nu permanent) cu fetele. Carina, si ea saracuta, are un cent in momentul de fata. Paula, desi este pe abonament, ma incanta destul de des cu beep-uri (sic!) fara o semnificatie anume... Sau poate semnificatia este acolo, dar lipseste semnificantul. Trebuie sa dau mai des la cursurile de semiotica, sa o pot intelege. :)


I, here by, sign the above,

zAdeline

Greu, dom'le greu!



Anul trecut am participat la Olimpiade la proba de advertising si a fost misto. Primul contact cu jungla comunicarii din Romania. Anul acesta am luat-o de la capat, de data asta la alta categorie: relatii publice. Sa nu credeti ca anul viitor o luam spre comunicare politica/institutionala. Nu le luam pe rand, doar ca ne placeau la fel de mult temele de la PR si advertising si am considerat ca am putea face o schimbare. Speram sa fie cu succes! :) Ar cam fi cazul sa trecem in finala dupa atata munca, idei, fum...(pe urechi)...Dar nu cred ca va rezista cineva "farmecului" lui Speedy Cica! ;)




Carina


Aici este esenta!

Stau si ma gandesc si realizez ca nu le inteleg pe fetele acestea. Eu sunt cea care a pornit in cautarea perfectiunii, aventura anevoioasa si nu rareori, plina de dezamagiri.

Cu ele constat ca, desi statice sau, dimpotriva, plecate pe maidan, ele sunt cele nemultumite.

Stau uneori cate 5, 10, 15... multe minute ascultandu-le vorbind despre nimicuri. Noroc ca din, si printre nimicuri, scapa idei. Iar eu sunt acolo sa le culeg. :P)

A wise girl once said: "Don`t sign, unless you agree."

Since I agree, I here by, sign the above,

zAdeline

:)

miercuri, 18 aprilie 2007

La cererea publicului...


Daca Socrate ar fi putut tine un blog poate ne era mai clar in prezent cine sau ce era Soarele care-i spunea lui ce nu are voie sa faca. Daca Einstein ar fi tinut un blog poate depaseam limitele probabilitatii si ne demonstra existenta infinitului.
In ideea ca mari personalitati si idei ar fi putut fi trecute cu vederea, acum, in vremuri ale comunicarii virale, cand exista bloguri, s-a nascut si blogul nostru.

Suntem TeaM'Saga. Suntem din Timisoara. Gandul ca suntem atat de diferite ne inspaimanta uneori dar, alteori din mixaj rezulta lucruri neasteptat de creative. Prin urmare, vreti - nu vreti, trebuie sa ne cunoasteti.